Mesajele timpurii referitoare la el însuși pe care copilul le primește de la părinții săi reprezintă sursa principală a sentimentelor copilului față de el însuși. Astfel, ceea ce aude copilul că se spune despre el încă de la o vârstă fragedă, devine vocea lui interioară. Un alt rol important în formarea sentimentelor față de el însuși ale copilului îl are și societatea noastră de azi, cu prejudecățile, stereotipurile, informațiile și valorile greșite ale ei, ce afectează în mod nefavorabil copiii. De asemenea, diferite situații și evenimente pe care le trăiește copilul înafara familiei și care nu pot fi controlate de către părinți pot contribui la o părere de sine proastă a unui copil. Sentimentul de valoare de sine este determinat prin modul în care copilul își traduce toate aceste mesaje primite de la părinți, societate, situații și evenimente înafara familiei.  

Cei mai mulți dintre copiii cu care am lucrat manifestau o stimă de sine scăzută. Unii dintre copiii nu erau conștienți că nu prea se simt bine în pielea lor, dar simțeau că ceva nu e în regulă cu ei, pe când alții exprimau foarte clar: “sunt prea grasă”, “sunt urâtă”, “sunt rău”. Copiii manifestă în diferite feluri stima de sine scăzută, cel mai mult aceasta se reflectă în probleme sociale și emoționale, în incapacitatea de a face alegeri și a lua decizii, în dorința de a face întotdeauna pe plac celorlalți,  în dorința de a nu deranja/supăra pe nimeni, în teama de a încerca lucruri noi, în teama de a spune NU, etc.

De ce este importantă stima de sine? Pentru că modul în care “ne vedem” pe noi înșine determină modul în care ne comportăm, precum și modul în care facem față vieții. Astfel, apare nevoia de îmbunătățire a sentimentelor față de sine ale copilului. Iată câteva îndrumări:

• Ascultați sentimentele copilului, respectați-le și acceptați-le exact așa cum sunt ele, fără să încercați să le minimalizați sau să le schimbați: “Nu ești urât. Ești frumos”. Schimbarea trebuie să vină din interiorul copilului
• Tratați copilul cu respect
• Fiți sinceri
• Respectați alegerile și deciziile copilului
• Oferiți consecvență, reguli, limite, dar și responsabilități, independență și libertatea de a face alegeri
• Încurajați permanent autonomia personală a copilului
• Implicați copilul în rezolvarea problemelor și luarea deciziilor privitoare la propria viață
• Respectați nevoile, dorințele, unicitatea și înțelepciunea copilului
• Fiți atenți la mesajele transmise copilului despre el
• Transmite-ți copilului faptul că este bine să-ți apreciezi propria persoană și că este bine să simți plăcere/dragoste față de propria persoană.
• Aveți încredere în capabilitatea copilului, în potențialul său
• Respectați spațiul personal și corpul copilului
• Familiarizați copilul cu propriul corp, conducându-l astfel spre o conștientizare corporală pozitivă
• Oferiți laude specifice, la obiect:

CORECT:  “Îți mulțumesc că ai spălat farfuriile. Îmi place mult cum arată acum farfuriile.” Copilul ar putea să își traducă acest mesaj “Mă pricep să spăl farfuriile.” Astfel, copilul se simte bine în pielea lui.

INCORECT: “Ești cel mai bun la spălatul farfuriilor. Cel mai grozav. Cel mai minunat.” În acest caz, copilul percepe exagerarea și își poate traduce acest mesaj prin întărirea sentimentului că nu este chiar atât de grozav și minunat, deci mesajul are exact efectul invers celui dorit de către părinte. În loc să îl facă pe copil să se simtă bine, părintele îi deteriorează copilului sentimentul de valoare de sine.

• Dezvoltați abilitățile sociale și emoționale ale copilului
• Fiți un model bun – apreciați-vă pe voi înșivă, faceți lucruri pentru voi înșivă.

Cu drag,

        Adina