Semne de îngrijorare - Adina Moldovan

De-a lungul anilor mei de lucru cu copiii și părinții lor am prioritizat urmărirea aspectelor ce țin de dezvoltarea adecvată a copiilor și mi-am dat seama cât de important e ca părinții să cunoască aceste aspecte pentru ca la primele semne de îngrijorare să acționeze, câutând ajutor de specialitate. Este adevărat faptul că dezvoltarea nu este un proces lin și uniform pentru toți copiii și că fiecare copil are propriul său ritm de dezvoltare cu momente de evoluție sau involuție, însă acest lucru nu ar trebui să inducă părinților o falsă “normalitate” sau ideea că trecerea timpului va rezolva problemele în dezvoltarea copilului. O intervenie timpurie și eficientă conduce la recuperarea deficitelor în dezvoltare și ulterior, la progrese.

De cele mai multe ori, părinții și alți adulți importanți din viața copilului acționează tardiv, ori dintr-o lipsă de cunoaștere, ori negând sau ignorând până atunci semne evidente de îngrijorare. Însă, toate acestea nu ajută copilul. Oricât de dificilă este acceptarea faptului că există anumite probleme în dezvoltare, aceasta trebuie realizată pentru ca mai apoi să se intervină adecvat.

Am avut de multe ori experiențe dureroase în care părinții nu au putut accepta existența problemelor în dezvoltarea copiilor. Ei reușeau să facă marele pas în a căuta ajutor de specialitate, însă nevoia lor era aceea de a li se confirma faptul că totul este în regulă, nevoie pe care nu am putut să le-o împlinesc, căci acest lucru nu îi ajuta pe copii.

Responsabilitatea de a observa primele semne de îngrijorare și de a acționa aparține părinților. Iată câteva repere în observarea copilului (0 -3 ani) pe dimensiunile importante ale dezvoltării:

Semne de îngrijorare pe dimensiunea competențelor cognitive (0-3 ani):

Nu urmărește cu privirea pe cei din jur;
Nu execută gesture simple la cerere (bate din palme);
Nu prezintă interes pentru jucăriii adecvate vârstei;
Nu reacționează la jocul de-a “cucu-bau”;
Nu este preocupat de imaginea sa în oglindă;
Jocul copilului este repetitiv;
Are preferințe pentru anumite părți ale jucăriei;
Nu îndeplinește comenzi simple, însoțite de gesturi;
Nu recunoaște și nu indică la cerere obiecte cunoscute;
Nu asociază obiecte cu imaginile lor;
Nu numește acțiunea din imagini;
Nu indică la cerere obiecte mari și mici;
Se joacă singur;
Nu răspunde prin gesturi la întrebări simple;
Nu vocalizează ca răspuns la vorbirea altei persoane;
Repetă cuvinte care par a fi fără legătură cu discuția sau jocul în care este implicat;
Are abilități de comunicare slabe;

Semne de îngrijorare pe dimensiunea competențelor sociale(0-3 ani):

Nu urmărește cu privirea persoane care se mișcă în câmpul său vizual;
Nu ține și nu examinează obiectele din jur cel puțin 1 minut;
Nu răspunde la propriul nume cu privirea sau întinzând să fie luat în brațe;
Nu se uită și nu explorează fețele umane;
Nu explorează activ mediul înconjurător;
Nu repetă acțiuni care produc zâmbete sau atrag atenția;
Nu participă la jocuri cu un alt copil timp de 2-5 minute;
Nu se joacă cu alți 2-3 copii;
Nu reușește să îndeplinească sarcini chiar dacă I se dau indicații;

Semne de îngrijorare pe dimensiunea competențelor emoționale (0-3 ani):

Nu imită expresii faciale;
Nu stabilește contact vizual;
Nu se liniștește când e luat în brațe și consolat (de cele mai multe ori);
Nu zâmbește ca răspuns la atenția acordată de adult;
Nu arată înțelegerea sentimentelor verbalizând dragostea, tristețea, veselia, etc;
Nu caută afecțiunea sau nu este bucuros când este îmbrățișat;
Nu reacționează când este strigat sau când părintele încearcă să interacționeze cu el;

Semne de îngrijorare pe dimensiunea competențelor motrice (0-3 ani):

Nu își tine capul ridicat (între 1,5 – 3 luni);
Nu se rostogolește de pe burtă pe spate și invers (între 3 și 6,5 luni);
Nu explorează obiectele cu gura;
Nu poate apuca și da drumul jucăriilor;
Nu reușește să stea în poziția șezând (între 5,5 – 8 luni);
Nu reușește să se târâie (între 5-9 luni);
Nu stă în picioare cu sprijin maxim cel puțin 1 minut ( între 6 -11 luni);
Nu face pași cu susținere (între 6,5 -12,5 luni);
Mișcările sunt rigide;
Nu poate introduce sau scoate obiecte din diferite recipiente;
Nu-și poate ține sticla de apă sau biberonul;
Nu poate apuca obiecte mici;
Nu își folosește ambele mâini în timpul jocului;
Are dificultăți de coordonare și de menținere a echilibrului;
Nu poate desena o linie vertical sau orizontală, imitând adultul;
Nu poate realiza un turn din 3-4 cuburi;

Semne de îngrijorare pe dimensiunea competențelor de autonomie personală (0-3 ani):

Are diferite fixații și acceptă doar anumite alimente;
Nu întinde mâinile sau picioarele pentru a fi îmbrăcat;
Nu folosește cuvinte sau gesturi pentru a indica nevoia de a merge la toaletă;
Nu se hrănește singur folosind lingura și cana;
Nu își controlează scurgerea salivei din gură;
Nu învață din propriile experiențe și se expune pericolelor (colțuri ascuțite, scări deschise, etc.).